Nicolas Simion
Nicolae Simion
Saxofonist, compozitor, leader

Născut: 1959, Dumbrăviţa, România
Studii: Şcoala de Muzică din Braşov, urmată de Academia de Muzică din Bucureşti.
Membru fondator (alături de Mircea Tiberian - pian şi Dan Mândrilă - saxofon) al unuia dintre primele grupurile de jazz de succes din România. În această componenţă apare pe scenele de jazz ale festivalurilor de gen din ţară şi de peste hotare (Berlin şi Varşovia). În 1989 se decide se rămână în Austria, devenind cetăţean austriac. După colaborări cu muzicieni ca Art Farmer, Leo Wright, Idris Muhammad sau Jim Pepper înregistreză ca sideman sub numele lui Christian Muthspiel. În 1992 înregistrează primul album sub nume propriu (Black Sea), continuând să apară pe scenă alături de muzicieni ca Graham Haynes, Lonnie Plaxico, Ed Schuller, Peter Perfido şi Mal Waldron. În urma decesului lui Jim Pepper devine saxofonistul grupului lui Mal Waldron cu care apare în numeroase turnee (în anul 1998 vine la Cluj în formula Nicolas Simion, Mal Waldron şi Jeanne Lee), acestea finalizându-se cu albumul în duo (Mal Waldron la pian) The Big Rochade. Colaborează cu trompetistul polonez Tomasz Stanko (cu care şi înregistrează) şi apare în proiectul lui Gunther Schuller "The Music Of Jim Pepper".
Se afirmă drept compozitor de muzică contemporană, obţinând premiul Koernerpreis pentru o operă comandată de Ministerul Culturii din Austria. Continuă sa scrie muzică pentru formaţii de coarde şi alămuri plus orchestra de saxofoane. În 1998 compune «Canzonieri Sacrale» (muzica ce foloseşte motive din cântece bisericeşti) pentru ansamblu de coarde, voci şi formaţie de jazz prezentată în premieră la Ruprechtskirche (cea mai veche biserică din Viena). O variantă extinsă a acestei lucrări va fi preluată doi ani mai târziu de ORF Radiokulturhaus a Radiodifuziunii austriece, în 2001 aceiaşi lucrare fiind prezentată cu mare succes în Braşov, România. Are nenumărate angajamente în Germania (s-a stabilit din 1997 la Koln), aici punând bazele proiectului Balkan Jazz (alături de trompetistul Dusko Goykovich, basistul Martin Gjakonovski, chitariştii Geoff Goodman şi Norbert Scholly, toboşarul Tom Skinner şi percuţionistul Ramesh Shotam). De acum datează proiectul « Lullabies & Fairytaies » un proiect în care folclorul romanesc este pus în valoare de mijloacele muzicii improvizatorice specifice jazz-ului.
Lui Nicolas Simion îi revine meritul redescoperirii pianistului de origine română Jancsi Korossy (stabilit în SUA de 30 de ani), cu care revine în România (unde apare la spectacolul omagial Johnny Răducanu, în Art Jazz Club şi înregistrează) dar şi în turnee în Germania şi Austria (însoţiţi şi de saxofonistul Lee Konitz).
Revine în ţară cu ocazia Festivalului de Jazz, Bucureşti 2002 participând la acesta în cadrul proiectului "International Sax Summit" alături de Cristian Soleanu (tenor sax), germanul Daniel Erdman (tenor sax), pianistul Mircea Tiberian, basistul Pedro Negrescu şi toboşarul american Peter Perfido. În anul 2003 a finalizat un proiect cu înregistrări efectuate alături de pianistul american de origine română Jancsi Korossy cu care apare pe scena Festivalului de Jazz Bucureşti 2003 şi în Art Jazz Club. Anul următor evoluează într-o formulă internaţională (germanul Florian Weber - pian, şi francezii Olivier Gatto - bass şi Benjamin Enoq - tobe) pe scena Festivalului de Jazz Bucureşti 2004. De remarcat evoluţia sa în jam-session-ul de la Art Jazz Club, când, alături de formula amintită mai sus, cântă şi cu Ravi Coltrane - saxofon tenor şi Clark Cable - pian (celebrii jazzmen americani). În 2005 aduce în ţară alături de el cei doi componenţi francezi ai secţiei ritmice, adiţionând formulei sale şi vibrafonul lui Alexandru Anastasiu.
Discografie